Dragi prieteni ai Asociaţiei Civice Tempora Satu Mare şi ai revistei Eroii Neamului,
După cum mulţi dintre dumneavoastră ştiu, în 9 decembrie 2021 am lansat un volum ce cuprinde numele ostaşilor înmormântaţi în Cimitirul eroilor din Sat Mare în timpul şi după Primul Război Mondial. Pe lângă sătmăreni. lucrarea a ajuns la diferite instituţii, organizaţii şi persoane interesate de istorie din ţară şi nu numai (câte 3 exemplare au ajuns la 15 ambasade din România care au eroi înhumaţi la Satu Mare), pentru a putea fi exploatată/valorificată de către cei interesaţi.
Astfel, un exemplar a ajuns şi la filiala Vâlcea a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria”, al cărei preşedinte, eminentul profesor Eugen Petrescu, i-a făcut o minuţioasă şi profesionistă recenzie pentru una din publicaţiile de specilitate cu care colaborează. Cu acceptul Domniei sale, am considerat benefică publicarea acestui material şi pe site-ul nostru, astfel încât să stârnească interesul şi al altor istorici sau doar iubitori de istorie spre a răsfoi această carte.
Lectură plăcută!
Colonel (r) Voicu Şichet, preşedinte al Asociaţiei Civice Tempora şi redactor coordonator al revistei Eroii Neamului.

COLONELUL VOICU ŞICHET – „EROII NU AU NAŢIONALITATE”

        Biblioteca Centrului de Cercetări Istorice „Pr. Dumitru Bălaşa” din cadrul Filialei Judeţene „Matei Basarab” Vâlcea a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria” adaugă, la 23 ianuarie 2022, în ajunul Zilei Unirii Principatelor Române, la fondul de publicaţii, o nouă carte: Cimitirul Eroilor din Satu Mare, loc de odihnă pentru ostaşi din întreaga Europă. Este un volum realizat de colonelul sătmărean Voicu Şichet şi publicat la Editura Marist din Baia Mare, în 2021, cu ajutorul financiar al Consiliului Judeţean Satu Mare, obţinut prin intermediul Asociaţiei Civice Tempora.

        Lucrarea cuprinde 224 pagini din care 32 pagini cu ilustraţii-foto şi este rezultatul unui proiect de cercetare intitulat Jurnalul cimitirelor şi monumentelor eroilor – devenit serial al revistei „Eroii Neamului”, proiect ce a generat şi alte lucrări semnate de Voicu Şichet ca autor: „Eroii Neamului” la al XXV-lea pas. Indici bibliografici şi popas de suflet, Satu Mare, Editura Citadela, 2015; Pe urme de eroi, Satu Mare, Editura Citadela, 2016; Plăieşul de pe Someş – Colonelul Petru Prodan, Satu Mare, Editura Citadela, 2017; Părintele dr. Vasile Lucaciu în revista sătmăreană „Eroii Neamului” (antologie îngrijită de Voicu Şichet), Bucureşti, Editura Academiei Române, 2017.

        Dar colonelul Voicu Şichet are o colaborare şi cu Centrul de Cercetări Istorice „Pr. Dumitru Bălaşa” din Râmnicu Vâlcea (divizie de cercetare în care activează ca voluntari peste 100 de istorici, arhivişti, filologi, teologi, ofiţeri etc.) pentru realizarea volumului Primul Război Mondial şi Marea Unire a Românilor. 100 de ani de la Campania Armatei Române în Ungaria – faza finală a războiului (1919-2019), coordonator Eugen Petrescu (Ed. Universitaria, Craiova, 2019), al patrulea din Colecţia omagială „Centenarul Marii Uniri”, în care a publicat studiul intitulat: „Aprilie 1919 – moment de cumpănă în istoria Sătmarului” (pp. 117-128).

*

*   *

        Noul volum, al colonelului Voicu Şichet, „se va constitui într-un instrument de lucru pentru cercetători, poate şi pentru mulţi aparţinători ai celor ale căror nume abia mai puteau fi distinse pe momintele din incinta Cimitirului Eroilor de pe Bulevardul Cloşca (din Satu Mare –n.n.)” (Dr. Viorel Câmpean, p. 5).       

        Călăuzit de sintagma „Eroii nu au naţionalitate”, colonelul Şichet, un cunoscut şi apreciat patriot român, din marginea de nord-vest a României, dar nu a românimii (pentru că ţinuturile istorice româneşti nu se termină aici), redactor-coordonator al revistei sătmărene „Eroii Neamului”, cercetător şi publicist, aduce în actualitate, prin această lucrare, numele unor ostaşi de mai multe naţionalităţi – română, austriacă, cehă, slovacă, slovenă, sârbă, maghiară, rusă, ucraineană, croată, germană, poloneză ş.a. –, ce îşi dorm somnul de veci în Cimitirul Eroilor din Satu Mare. Sunt, aşa cum spune autorul „aproape 3.000 de ostaşi din toate armatele ce s-au confruntat în acel cumplit război, naţionalitatea sau etnia lor fiind diversă, înglobând toate popoarele care au trăit sub asuprirea marilor imperii din zonă (austro-ungar şi ţarist), dar şi germani.” Tot aici se află o parcelă a eroilor sovietici din cel de-Al Doilea Război Mondial, mormântul unei familii ucise în bombardamentul din septembrie 1944, declanşat asupra oraşului Satu Mare, pietre de căpătâi ale cetăţenilor ucişi în timpul aceluiaşi bombardament şi mormântul eroului din Decembrie 1989, Kiraly Mihaly.

        După un cuvânt semnat de Viorel Câmpean, intitulat Exploatare pentru a găsi un loc de cercetare (pp. 5-6) şi o Introducere (pp. 7-14), ce aparţine autorului lucrării, traduse în limbile: engleză (pp. 15-23), germană (pp. 24-35), rusă (pp. 36-47) şi maghiară (pp. 48-57), volumul deschide listele cu numele ostaşilor căzuţi pe câmpurile de luptă ale „Războiului cel Mare” (1914-1919), din perimetrul Sătmarului, preluate dintr-un Tabel nominal şi de pe o serie de documente încredinţate autorului, „spre exploatare”, de către Vasile Cristian din Bucureşti, pe care apar următoarele date: numărul curent, numele şi prenumele ostaşului/eroului, gradul militar, unitatea militară din care a făcut parte, anul naşterii, localitatea, ţara de origine şi data morţii.

        „Pentru a face lucrarea cât mai accesibilă oricăruit cititor”, efortul autorului a fost mare, acesta confruntându-se cu o mulţime de probleme: date incomplete privind identitatea ostaşului, ţara şi localitatea de origine, unitatea din care a făcut parte, anul naşterii şi data morţii, fapt ce a determinat întocmirea a două liste separate.

        În partea introductivă autorul prezintă pe înţeles greutăţile întâmpinate şi modul în care a reuşit să valorifice datele din Tabelul nominal. Sigur, neajunsurile acestea se reflectă în lucrare, dar trebuie subliniat faptul că astăzi parte din „denumirile localităţilor nu sunt la fel ca în urmă cu 100 de ani, ba putând fi multe dintre ele dactilografiate greşit. Apoi, o altă problemă este legată de configuraţia geografică diferită atunci faţă de zilele noastre. La mulţi dintre ei apar la rubrica «ţară» fostele regiuni/state componente ale Imperiului Austro-ungar sau a celui ţarist, înglobate acum în cu totul alte entităţi statale. […] Un alt aspect relevat de tabel este acela că au fost înmormântaţi la Satu Mare ostaşi români încă mulţi ani după încheierea războiului, până în anul 1930. Una din explicaţii ar putea fi faptul că în spitalele din zonă au rămas mulţi militari suferinzi, cu răni grave, care nu s-au mai putut întoarce acasă, poate nici nu aveau unde, trăindu-şi zilele rămase departe de familii.”

        Tot autorul spune că „este foarte probabil ca cei care au întocmit acest tabel în 1954, cât şi cele iniţiale, completate la constituirea cimitirului şi pe parcursul înhumării eroilor, să nu fi fost oameni cu multă carte, oricum fiind deficitari la limba română, chiar dacă or fi fost conaţionali de ai noştri.” De asemenea, spune că „listele iniţiale au fost întocmite în mai multe etape şi de către mai multe persoane, fiecare cu pregătirea şi cunoştinţele sale.”

        Autorul mai precizează, printre altele, că „la finalul tabelului sunt două liste cu eroi înmormântaţi în cimitirul greco-catolic…, şi în cel evreiesc,…, din Satu Mare”, pe care i-a „inclus în listele pe ţări, notându-i cu**, respectiv***.”

        Aşadar, în cea mai mare parte datele din listele întocmite de autor sunt conforme cu Tabelul nominal, la acestea adăugându-se o serie de date preluate din alte surse. Conform structurii volumului, acestea încep cu Austria (pp. 58-65), 179 eroi, şi continuă în ordine alfabetică cu: Basarabia (p. 66), 3 eroi; Bosnia (pp. 67-68), 25 eroi; Bucovina (p. 69), 6 eroi; Cehia (p. 69), 4 eroi; Cehoslovacia (pp. 70-77), 146 eroi; Croaţia (pp. 78-79), 21 eroi; Galiţia (pp. 80-81), 33 eroi; Germania (pp. 82-85), 64 eroi; Iugoslavia (pp. 86-99), 268 eroi; Macedonia (p. 100), 1 erou; Moravia (pp. 100-101), 22 eroi; Muntenegru (p. 101), 1 erou; Polonia (p. 102), 13 eroi; România (pp. 103-125), 573 eroi; Rusia (pp. 126-155), 628 eroi; Serbia (p. 156), 12 eroi; Silezia (p. 157), 8 eroi; Slavonia (p. 157), 3 eroi; Slovacia (p. 158), 15 eroi; Slovenia (p. 159), 7 eroi; Steier (p. 160), 16 eroi; Ucraina (pp. 161-162), 24 eroi; Ungaria (pp. 163-179), 357 eroi; Fără date clare privind ţara: A. Care au trecută localitatea de provenienţă, dar nu s-a putut identifica ţara (pp. 180-185), 153 eroi; B. Care nu au nicio menţiune privind localitatea sau ţara de origine (pp. 186-189), 112 eroi. Pentru eroii din Satu Mare, autorul a realizat o listă distinctă (pp. 190-192), 63 eroi. Făcând referire la acest aspect, autorul spune „… dintr-un patriotism local propriu, am extras la final şi o listă cu eroii originari din judeţul nostru, atât cei care sunt certificaţi ca atare în Tabel, cât şi cei consideraţi de către mine ca fiind probabili sătmăreni.”

        Aşa cum rezultă din listele cuprinse în volum, necropola de onoare de la Satu Mare ar trebui să aibă statut de cimitir internaţional.  

        Volumul se încheie cu un album foto-documentar (pp. 193-224), care cuprinde 46 de ilustraţii: primele două scot în evidenţă Tabelul nominal – documentul ce a stat la baza listelor cu eroii, iar celelalte scot în evidenţă: poarta necropolei înainte şi după reparaţiile din 2017-2018 şi plăcile fixate pe stâlpii acesteia, cu inscripţii ce fac referire la eroism şi cu denumirea cimitirului tradusă în 15 limbi; vederi din incinta centrală cu monumentul şi plăcile ce îl înnobilează – frunza de laur, vulturul etc.; morminte, cruci şi pietre de căpătâi; parcela şi Obeliscul ostaşilor sovietici căzuţi pe aceste locuri în cel de-Al Doilea Război Mondial şi placa inscripţionată în limbile: rusă, română şi maghiară; mormântul unei familii ucise în bombardamentul din septembrie 1944, declanşat asupra oraşului Satu Mare şi pietre de căpătâi ale cetăţenilor ucişi în timpul aceluiaşi bombardament; mormântul eroului din Decembrie 1989, Kiraly Mihaly; imagini realizate cu prilejul unor ceremonii militare şi religioase de comemorare a eroilor; coperta primului număr al noii serii a revistei „Eroii Neamului” (fondată în 1996; Serie nouă, Anul I, nr. 1, Oct. 2009) şi coperta numărului 7 al acesteia; Statuia Soldatului Român, simbol al jertfei din Primul Război Mondial (inaugurată la 1 decembrie 1922), dispărută în anii de tristă amintire 1940-1944; ilustraţii cu statuia nouă, refăcută de Asociaţia Civică Tempora Satu Mare şi amplasată în acelaşi loc, în 2018, cu prilejul Centenarului Marii Uniri, momentul dezvelirii operei de către copiii voluntari de la Crucea Roşie Satu Mare. Albumul şi volumul se încheie cu o foto-ilustraţie din incinta centrală a Cimitirului Eroilor, în care este imortalizat un grup de copii, cadre didactice şi părinţi, în faţa Monumentului.

        Ne întrebăm de ce îi cinstim pe eroii celor ce ne-au invadat şi ne-au ocupat, ne-au exploatat, ucis şi umilit secole la rând. Suntem creştini, şi cinstindu-i pe toţi, fie că ne-au fost aliaţi sau duşmani, este un act creştinesc. Iar autorul este cunoscut în comunitate ca un om credincios, care „Duminica…, încă de la primul dangăt chemător la Sfânta Liturghie, este prezent acolo, în ştiutul lui colţişor.” Şi iată cum vede fratele nostru, întru neam şi credinţă, Voicu Şichet, gestul de cinstire la care facem referire:

        „În primul rând, trebuie menţionat din capul locului că «Eroii nu au naţionalitate», această sintagmă venind să contracareze posibilele critici ale unora asupra demersului nostru, dar fiind că doar circa 20% din cei înmormântaţi la Satu Mare sunt români. Sau mai degrabă originari din România, că români get-beget sunt mai puţini. Ori, şi atunci, ca şi acum, trebuie să primeze «respectul pentru toţi cei ce au murit în război, servind sub un drapel sau altul», pentru că în cele mai multe cazuri nu era lupta lor, ci a celor ce conduceau desinele multor popoare, naţii şi, aşa cum vorbim noi astăzi, comunităţi şi indivizi.”

        De asemenea, „… să ne gândim că în acel război au fost trimişi tineri de 18-19 ani, sau chiar mai puţin,…, tineri luaţi, în majoritate de la coarnele plugului sau din fabricile europene, dar cu mai puţină carte, astfel încât le era greu să înţeleagă rostul războiului şi mai ales să discearnă care parte are dreptate şi cât îi va fi lui de folos. Desigur, au fost şi oameni maturi, în special printre ofiţeri şi subofiţeri, au fost oameni cu carte, mulţi învăţători, preoţi, poeţi, scriitori, artişti, care, în timp, le-au deschis unora ochii asupra a ceea ce se întâmplă, însă legile războiului i-au împiedicat să dea curs eventualelor tendinţe de abandonare a luptei. Pentru că astfel de tentative erau pedepsite cu asprime,… bine cunoscuta epopee din Pădurea spânzuraţilor a lui Liviu Rebreanu este un exemplu elocvent.”

        Apoi, „… fiecare ostaş căzut pe front, în speţă cei înmormântaţi la Satu Mare, avea viaţa lui, familia lui, iubita lui, prietenii lui, necazurile şi bucuriile lui, pe care le-a lăsat în voia Domnului, pentru că mai marii acelor vremuri i-au trimis să lupte pentru propriile lor interese, sau poate chiar pentru a-şi satisface egoismul şi orgoliul personal. Prea puţini, printre care românii din vechiul Regat, s-au dus la luptă pentru principii, năzuinţe şi credinţă într-un ideal: pentru dreptate şi libertate pentru proprii fraţi!!!!” Iată argumente ce înnobilează crezul autorului, prin care se justifică „cinstirea cu aceeaşi pioşenie a tuturor eroilor”.

*

*   *

        Apreciem faptul că în urma demersurilor şi insistenţelor filialelor judeţene Satu Mare ale Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război, Asociaţiei Naţionale a Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere şi Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria” – organizaţii patronate de Ministerul Apărării Naţionale, Primăria şi Consiliul Local Satu Mare au finanţat lucrările de restaurare a Cimitirului Eroilor Satu Mare, executate în perioada 2017-2018 sub coordonarea Muzeului Judeţean Satu Mare.

        Felicităm Asociaţia Civică Tempora Satu Mare pentru refacerea Statuii Soldatului Român (distrusă în timpul ocupaţiei Transilvaniei de Nord, de către Ungaria fascistă, ca urmare a Dictatului de la Viena, din 30 august 1940), pentru editarea, împreună cu Filiala Satu Mare a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria” şi Muzeul Judeţean Satu Mare, a publicaţiei „Eroii Neamului”; pentru rodnica şi frumoasa activitate desfăşurată de acestea de-a lungul anilor!

        Îl felicităm şi pe distinsul autor, colonel în rezervă Voicu Şichet, pentru strădania Domniei Sale de a păstra vie, spre luare-aminte (şi prin această nouă realizare editorială), imaginea Primului Război Mondial, uriaş şi sângeros conflict armat ce a dus la dezmembrarea imperiilor şi din care România a ieşit victorioasă şi împlinită prin Marea Unire de la 1 Decembrie 1918!

        De asemenea, felicităm revista „Eroii Neamului” – publicaţie trimestrială de cultură şi educaţie patriotică, apolitică şi neguvernamentală, aflată la ceas aniversar, la cel „de-al 50-lea număr” şi „a cărui existenţă se confundă cu truda redactorului ei coordonator (Voicu Şichet -n.n.)” –, Consiliul Judeţean Satu Mare şi Bibioteca Judeţenă Satu Mare, pentru ajutorul constant acordat (gest de normalitate…, greu pentru alţii), sponsorii şi colaboratorii acesteia, pentru implicarea lor voluntară în nobila misiune de cinstire a memoriei înaintaşilor noştri, ce şi-au dat jertfa supremă pentru Neam şi Ţară! 

        Cu aleasă consideraţie şi preţuire,   

        Eugen Petrescu, Râmnicu-Vâlcea,     

        24 Ianuarie 2022, de Ziua Unirii Principatelor Române!

admintemporaActivitățiDragi prieteni ai Asociaţiei Civice Tempora Satu Mare şi ai revistei Eroii Neamului,După cum mulţi dintre dumneavoastră ştiu, în 9 decembrie 2021 am lansat un volum ce cuprinde numele ostaşilor înmormântaţi în Cimitirul eroilor din Sat Mare în timpul şi după Primul Război Mondial. Pe lângă sătmăreni. lucrarea a...Asociatia Civica Tempora Satu Mare