Problematica Conferinței de Pace de la Paris și a Tratatului de la Trianon a constituit, și constituie, o prioritate a cercetării şi acţiunilor desfăşurate de Centrul European de Studii Covasna-Harghita în parteneriat cu Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, Centrul Cultural Toplița, Asociația „Ștefadina” din București ș.a. În ultimii ani, în cadrul manifestărilor științifice și culturale organizate de către Centrul European de Studii Covasna-Harghita (Sesiunea Naţională de Comunicări Ştiinţifice Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie[1], Universitatea de Vară Izvoru Mureșului[2], „Zilele Andrei Șaguna”[3] ș.a.), au fost prezentate numeroase studii privind Tratatul de la Trianon, materiale redactate de către cercetători proveniţi din rândul profesorilor universitari, doctorilor în ştiinţe, teologilor, profesorilor de istorie, arhiviştilor, militarilor, preoților ș.a. Studiile au fost publicate în revistele de specialitate: Angvstia, Sangidava, Acta Carpatica, Acta Bacoviensia şi Pro Memoria, Buletinul Ligii Cultural-Creştine „Andrei Şaguna”, Almanahul „Grai Românesc” și în alte publicații din țară[4].

Începând cu anul 2005, Centrul European de Studii Covasna-Harghita redactează Revista presei maghiare, în buletine bilunare, din cuprinsul cărora au fost întocmite articole, studii, sinteze documentare referitoare la problematica Trianonului.[5] Astfel am putut surprinde modalitățile concrete de abordare a acestei teme de principalii lideri de opinie ai mass-mediei maghiare reflectate în presa scrisă și audio-vizuală sud-est transilvană, respectiv în cotidienele „Haromszek” și „Harghita Nepe”, publicațiile săptămânale „Szekely hirmondo” și „Erdovidek”, publicația bilunară „Europa-Ido” și posturile de radio MIX FM (limba maghiară) și „Deea”. În același timp, am monitorizat și presa în limba română, în mod deosebit publicațiile din județele Covasna și Harghita: „Mesagerul de Covasna”, „Informația Harghitei”, „Condeiul ardelean”, „Observatorul de Covasna”, precum și unele publicații centrale și volumele care abordează problematica Trianonului, apărute în ultima perioadă.

Împlinirea a 100 de ani de la semnarea Tratatului de pace de la Trianon (4 iunie 1920) a prilejuit declanşarea unei campanii mediatice, derulată în presa de limbă maghiară din Ungaria și din țara noastră. Evenimentul de acum 100 de ani a fost „exploatat” de publicaţiile de expresie maghiară în scopul promovării punctului de vedere al istoriografiei maghiare față de acest important eveniment istoric. Este cunoscut faptul că, istoriografia maghiară prezintă dintr-o perspectivă diametral opusă istoriografiei româneşti evenimente și momente istorice importante din istoria comună precum Unirea de la 1 Decembrie 1918 și Tratatul de pace de la Trianon.[6]

În anul 2005, dezbaterile pe această temă au fost stimulate de vizionarea filmului „Trianon”, a regizorului Koltay Gabor şi istoricului Raffay Erno. Au urmat apoi ştiri şi comentarii cu privire la consecinţele actuale asupra maghiarimii din Ungaria şi din afara graniţelor acesteia, ale evenimentului de acum 100 de ani şi propuneri pentru „remedierea acestei nedreptăţi istorice”. Tema în discuţie a fost abordată într-o multitudine de genuri jurnalistice, de la ştiri, reportaje şi interviuri, la redarea integrală a unor documente programatice. Opiniile exprimate aparţin, în cea mai mare parte jurnaliştilor (de regulă cei mai apreciaţi lideri de opinie, din generaţia vârstnică dar şi din cea tânără), unor lideri politici şi civici din Ungaria şi din Transilvania (atât din aripa „moderată”, cât şi din cea „radicală”), dar şi unor istorici sau intelectuali „specializaţi” în problematica Trianonului, din perspectivă maghiară.

Indiferent de genul jurnalistic, sau de caracteristicile specifice ale „emiţătorilor”, problematica Trianonului este tratată exclusiv din perspectiva nostalgicilor după refacerea „Ungariei Mari”. În toate materiale de presă analizate, sunt reluate şi repetate cu obstinaţie cunoscutele şi inconsistentele „teze” ale propagandei hungariste, conform cărora Ungaria ar fi fost „ciuntită” şi „nedreptăţită” la Conferinţa de Pace de la Paris din 1919-1920 şi că marile puteri s-au „răzbunat” pe Ungaria, favorizându-i pe români, sârbi, sloveni, croați, cehi, slovaci și austrieci, exprimându-se regretul pentru „destrămarea teritoriului istoric maghiar”. Peste tot, este folosită expresia „Dictatul de la Trianon”, deşi Tratatul de Pace de la Trianon n-a reprezentat nicidecum un „dictat”, n-a fost rodul unor decizii lipsite de „motivaţie concretă”, un act de răzbunare ori un „cadou” oferit României, Cehoslovaciei și Iugoslaviei.

Din prezentarea conţinutului articolelor apărute în mass-media de limbă maghiară, în mod deosebit din judeţele Covasna şi Harghita, și din unele lucrări de istorie locală referitoare la Istoria României, reiese faptul că atât acum 100 de ani, cât și în perioada actuală, se vehiculează câteva linii de conduită permanente: contestarea unor teme de bază ale istoriografiei româneşti, cum sunt cele privind continuitatea, caracterul unitar şi valorile identitare ale statului român; abordarea, dintr-o perspectivă diametral opusă istoriografiei româneşti, a unor evenimente şi momente istorice importante din istoria comună, cum ar fi: Unirea de la 1 Decembrie 1918; „nedreptatea Trianonului”, „cucerirea etnică” românească a Transilvaniei, prin fluxuri migratorii extracarpatice; „cucerirea Pământului Secuiesc” prin „expansiunea Bisericii ortodoxe”, laitmotivul discriminării etnice a minorităţii maghiare; ignorarea interferenţelor româno-maghiare şi, în general, tot ceea ce apropie cele două naţiuni; folosirea unui ton arogant, lipsit de respect faţă de istoria, cultura şi civilizaţia românilor; folosirea istoriei pentru formularea unor deziderate politice actuale, precum autonomia teritorială şi drepturile colective; solicitarea de aprobare a limbii maghiare ca limbă oficială în „Ținutul Secuiesc”, alături de limba română; reactualizarea doctrinei transilvanismului, prin inițierea unor noi proiecte regionale transilvane etc.[7]

În scrierile istoricilor maghiari este atacată legitimitatea Unirii Transilvaniei cu România, unii dintre ei nefiind împăcaţi nici până astăzi cu Tratatul de la Trianon. Istoricii români sunt în dezacord cu opiniile colegilor maghiari privind ilegitimitatea unirii Transilvaniei cu România şi consideră că este necesară publicarea cât mai multor documente autentice, şi nu trunchiate în scop propagandistic autonomist sau chiar secesionist. În aceste condiţii, în lucrările istoricilor maghiari şi chiar în mass-media maghiară circulă clişee şi prejudecăţi despre comunităţile româneşti din sud-estul Transilvaniei şi despre implicarea acestora în viaţa publică locală, regională şi naţională.

Concomitent, site-ul www.Trainon100.hu promovează o hartă etnografică a Ungariei din 1918 pe care autorităţile de la Budapesta au intenţionat sa o utilizeze, fără succes, pentru a trasa graniţele viitorului stat ungar conform propriilor interese în timpul negocierilor din Paris. Acelaşi site promovează recenzia istoricului Zahoran Csaba („Destrămarea Ungariei istorice şi Tratatul de pace de la Paris”) şi tot aici sunt promovate imagini referitoare la mai multe monumente dedicate Trianonului, din care unul reprezintă harta Ungariei Mari.[8]

În concluziile formulate, publicate în revista „Transilvania”[9], atrăgeam atenția asupra căilor avute în vedere de unul din autorii filmului, în speță istoricul Raffay Erno, fost secretar cu probleme politice în cadrul Ministerului Apărării în Guvernul Antal (la guvernarea Ungariei în perioada, 3 mai 1990 – 12 decembrie 1993). Pentru a fi „soluționate cumva consecințele destul de întunecate ale dictatului de pace”, modalitățile concrete avute în vedere de Guvernul Ungariei, după 1989, fiind următoarele: Fie reluarea problemei revizuirii granițelor, fie cea a obținerii autonomiei teritoriale, fie sporirea ajutorului de importanță istorică acordat de Ungaria, maghiarilor din Transilvania…”[10]

În legătură cu demersurile Ungariei pentru obținerea autonomiei teritoriale, fostul ministru al Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, consideră că declaraţiile liderilor de la Budapesta privind autonomia teritorială pot însemna violarea tratatului bilateral. Demnitarul român s-a declarant împotriva autonomiei teritoriale pe criterii etnice şi a punctat că declaraţiile decidenţilor de la Budapesta care îndeamnă la autonomii teritoriale sau drepturi colective pot însemna o contestare sau o violare a tratatului de bază dintre cele două ţări, care are reglementări clare în acest sens. Titus Corlăţean a spus că în tratatul de bază s-au stabilit reguli care trebuie respectate de ambele ţări şi acestea nu implică obligaţia pentru România sau Ungaria de a asigura autonomii administrative pe criterii etnice (Anexa nr. 1).

Problema acordării autonomiei a constituit tema principală și pentru manifestațiile organizate la Budapesta de Partidul Ungar al Vieții și Dreptății, Mișcarea „JobbiK”, Mișcarea de Tineret „64 de comitate”, Mișcarea pentru o Ungarie mai Bună în care „mulți dintre demonstranți au adus cu ei drapele naționale și arpadiene, pe multe dintre acestea fiind legate panglici negre. Demonstranții au scandat în repetate rânduri: „Să piară Trianonul!”. Au fost persoane care au adus pancarde pe care scria: „Nu, nu, niciodată!” (cunoscutul slogan: Nem, Nem. Soha! n.n.).[11]

De fiecare dată, după astfel de evenimente, partidele politice românești, formatorii de opinie, societatea civilă românească au luat poziție critică față de asemenea manifestări. Astfel, în anul 2015, Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş (FCRCHM) condamnă manifestările cu mesaj şovin, xenofob, antiromânesc şi neorevizionist care s-au desfăşurat joi, 4 iunie 2015, la Sf. Gheorghe, şi în alte localităţi din judeţul Covasna, cu prilejul Zilei solidarităţii naţionale a maghiarilor, zi care coincide cu data semnării Tratatului de la Trianon în anul 1920, prin care s-a consfinţit destrămarea imperiului austro-ungar şi unirea Transilvaniei cu România.[12] Din studiulMass-media maghiară, din spațiul central european, privind problematica Tratatului de la Trianon (4 iunie 1920), redactat împreună cu prof. Vasile Stancu, text elaborat pe baza surselor mass-media de expresie maghiară[13], a rezultat concluzia potrivit căreia, ideile și acțiunile inițiate, aplicate sau preconizate a se desfășura în viitor se rezumă, asemănător celor din urmă cu aproape un deceniu și jumătate, la două domenii esențiale pentru maghiarime: identificarea vinovaților pentru situația actuală a maghiarilor de peste granițele statului ungar și identificarea căilor de acțiune pentru ștergerea urmărilor „crimei istorice” săvârșite acum aproape 100 de ani împotriva poporului și națiunii maghiare prin aplicarea „dictatul de la Trianon”.

Dacă principalii vinovați pentru această situație erau găsiți în perioada precedentă marile puteri învingătoare Franța, Marea Britanie, Italia și SUA – statele vecine hrăpărețe – România, Cehoslovacia, Serbia – și doi-trei politicieni maghiari ai începutului de secol XX, după lecturarea și audierea mass-media de limbă maghiară din perioada monitorizată se poate constata că vinovații principali pentru situația cetățenilor români de etnie maghiară și secuiască din România actuală o reprezintă cea mai mare parte a mass-media românești, a partidelor politice românești și a politicienilor români.[14] Autonomia „Ținutului Secuiesc” nu poate fi obținută din cauza „societății românești și a Bisericii Ortodoxe Române.”

 Conform oamenilor politici, liderilor civici și de opinie maghiari, căile de acțiune pentru ștergerea urmărilor „crimei istorice” săvârșite acum aproape 100 de ani împotriva poporului și națiunii maghiare prin aplicarea hotărârilor „dictatul de la Trianon”, sunt următoarele: reluarea problemei revizuirii granițelor, – autodeterminarea și sprijinul Ungariei. [15]

Proiectul Trianon 100 a început acum cinci ani, și cuprinde un număr de 22 proiecte, coordonate de Academia de Științe din Ungaria și finanțate cu 30 milioane de forinți. Colectivul de cercetare este condus de istoricul Ablanczy Balazs. Cotidianul „Haromszek”, din 8 ianuarie 2020, informează cititorii că „A fost deschis Anul unității naționale”. Cu acest prilej, Bence Retvari, secretarul de stat la Ministerul Resurselor Umane, a declarat că „urmare a Dictatului de la Trianon, maghiarii nu au fost martorii prăbușirii, ci și-au arătat dorința lor de a trăi, capacitatea lor de a începe din nou și de adaptare la noua situație. Demnitarul maghiar a specificat că „este responsabilitatea comună a tuturor să ne ridicăm în favoarea intereselor maghiarilor de peste graniță”.[16]

Ziua culturii maghiare a fost sărbătorită în județul Covasna, context în care a fost prezent la Sfântu Gheorghe Arpad Janos Potopi, secretar de stat pentru politică națională în guvernul de la Budapesta. „În urmă cu 10 ani, guvernul maghiar a decis să declare la 100 de ani de la „dictatura de pace”, anul unității naționale. Tamas Sandor, președintele Consiliului Județean Covasna, a explicat că în ultimii 100 de ani mulți oameni care au vrut să piară națiunea maghiară au dispărut în gaura istoriei, dar maghiarii au rămas, fiind una din cele mai numeroase comunități naționale din bazinul carpatic[17].

În 2020, anul solidarităţii naţionale maghiare, în care Ungaria comemorează 100 de ani de la Trianon, Radio Kossuth a inaugurat emisiunea în 200 de ediţii „Cred într-o patrie”.

Pe postul public de radio Kossuth din Ungaria s-a lansat o nouă emisiune care va prezenta moştenirea maghiară de peste hotare, „valorile milenare” ale culturii maghiare, respectiv creaţiile spirituale şi materiale ale maghiarilor. Emisiunea va avea 200 de ediţii şi se va intitula „Cred într-o patrie”. Anunţul a fost făcut în cadrul unei conferinţe de presă susţinute de ministrul responsabil cu supravegherea valorilor naţionale extraordinare, Zsolt V. Németh.

Acesta a specificat că apropoul emisiunii realizate cu sprijinul Ministerului Agriculturii şi al Comisiei „Hungarikum” este acela că Parlamentul Ungariei a decretat anul 2020, anul solidarităţii naţionale maghiare, în care comemorează 100 de ani de la Tratatul de Pace de la Trianon. „Anul acesta contabilizăm problemele economice, politice şi psihologice pe care le-a cauzat acest tratat şi care sunt nerezolvate, însă un obiectiv şi mai important este acela de a ne inspira şi a dobândi putere din credinţa în dăinuire pe care o au maghiarii de peste hotare”, a subliniat Zsolt V. Németh, care a punctat, totodată, că Parlamentul nu a anunţat un an de doliu pentru 2020. Oficialul ungar a mai adăugat că există, în acelaşi timp, oportunitatea de a prezenta rezultatele reunificării naţionale deasupra graniţelor, începute în 2010, iar emisiunea „Cred într-o patrie” se încadrează perfect. Noua emisiune va prezenta valorile maghiarilor din zonele pierdute de Ungaria; va prezenta aportul pe care maghiarii din Ucraina Subcarpatică, Transilvania, Croaţia, Slovenia, Austria şi Slovacia l-au avut în îmbogăţirea culturii maghiare universale. Potrivit lui Zsolt V. Németh, atunci când vorbim despre Trianon, trebuie vorbit şi despre faptul că nimeni nu a putut lua de la maghiari amintirea familiei Huniade sau a familiei Rákóczi, nici opera lui Arany János, Ady Endre sau Bartók Béla. Noua emisiune va arăta cât de multe lucruri s-au păstrat în zonele locuite de maghiari, respectiv cum au îmbogăţit aceste valori patria-mamă, a specificat ministrul. Referindu-se la valori create în trecutul apropiat, acesta a semnalat că în emisiuni se va vorbi şi despre Universitatea de Vară de la Tuşnad, despre Filarmonica de Copii de la Vlăhiţa, precum şi despre stadionul de fotbal de la Dunajská Streda din Slovacia, care devine un fel de „pelerinaj profan”. În cadrul conferinţei de presă a fost prezentată prima emisiune. Aceasta a fost difuzată luni dimineaţa şi a prezentat ascultătorilor istoria şi munca Filarmonicii de Copii de la Vlăhiţa.[18]

În articolul Acţiunile comemorative Trianon – 100 se ţin lanţ în Ungaria, publicistul Mihai Groza informează cititorii despre faptul că „Postul ungar de radio Kossuth a difuzat discursul pe care contele Apponyi l-a rostit în apărarea Ungariei la Trianon. Postul ungar de radio Kossuth a difuzat un fragment mai lung din discursul pe care contele maghiar Albert Apponyi, şeful delegaţiei maghiare la negocierile de pace care au încheiat Primul Război Mondial, l-a rostit în apărarea Ungariei, la data de 16 ianuarie 1920, la Paris. Discursul, care a durat 70 de minute, în care Albert Apponyi a criticat, printre altele, stricteţea condiţiilor de pace şi în special încălcarea gravă a principiului naţionalităţii, a fost rostit, într-o variantă scurtată şi dramatizată, de către actorul Tibor Szervét. Deşi fragmente din binecunoscutul discurs al lui Apponyi au mai putut fi auzite, postul de radio Kossuth nu a mai difuzat, vreodată, un fragment atât de lung al discursului – de aproape o jumătate de oră. În discursul respectiv, Albert Apponyi le-a explicat puterilor învingătoare încă de la început: „(…) spun, fără ezitare şi în mod deschis, că aceste condiţii de pace, pe care ni le-aţi înmânat Dvs, par inacceptabile pentru ţara mea, în măsura în care nu vor fi modificate semnificativ”.

Mişcarea Patria Noastră va iniţia abrogarea Legii de ratificare a Tratatului de la Trianon. Mişcarea Patria Noastră (formată din foşti membrii ai partidului Jobbik) va iniţia în Parlament abrogarea Legii din anul 1921 privind ratificarea dictatului de pace de la Trianon, a declarat preşedintele partidului László Toroczkai, spre a crea o posibilitate pentru revizuirea tratatului de pace în viitor. Cei care nu vor să devină trădători de ţară, vor vota propunerea, a declarat Toroczkai. El a mai adăugat că Patria Noastră a elaborat un plan de acţiune, care cuprinde şapte puncte, cu ocazia centenarului tratatului, pentru a readuce în atenţia lumii „cel mai infam tratat de pace din istorie” şi consecinţele acestuia. Primul punct al planului de acţiune ar fi abrogarea legii, deoarece Parlamentul, dacă nu ia această hotărâre, el însuşi va menţine în vigoare tratatul de pace, lipsind generaţiile viitoare de posibilitatea revizuirii dictatului, a spus László Toroczkai. Preşedintele partidului a precizat că legea este depăşită, cu atât mai mult cu cât ea consideră şi azi oraşul Sopron ca făcând parte din Austria. Un exemplu de urmat ar fi Serbia, care nu recunoaşte nici astăzi independenţa regiunii Kosovo, a mai spus politicianul. Erik Fülöp, unul dintre politicienii partidului şi deputat independent al parlamentului, a spus că susţinerea propunerii de abrogare este datoria politică, morală şi legală a fiecărui maghiar.[19]

Din multitudinea manifestărilor organizate în Ungaria și țările vecine, relatate de presa în limba maghiară din județul Covasna, în anul 2020, am reținut: strângerea de semnături pentru înaintarea la O.N.U. a unei solicitări de revizuire a Tratatului de la Trianon, acțiune inițiată de Gyorgy Budahazi, politician FIDESZ. Până în luna mai s-au strâns deja 200 de mii de semnături; obiectivul propus fiind de 2 milioane de semnături. La finalul acțiunii va fi lansată o amplă campanie de propagandă internațională. Acțiunea este asumată de Societatea Națională Trianon și Uniunea Mondială a Ungurilor; concursul „Trianon 100 ani” – concurs pentru liceeni organizat de Ministerul Resurselor Umane și Oficiul pentru Învățământ din Ungaria; pe internet, începând cu 27 mai, cu finala în 4. Iunie a. c; lansarea volumului „Ne informează din Ardeal” de Balogh Beni, arhivist la Arhivele Naționale Ungare; lucrarea prezintă documente din perioada 3.11.1918 – 29.01.1919 emise de guvernul Karolyi; Conferința cu titlul „1989 și schimbarea de regim: oportunitățile de acțiune socială”, Szeged, în 28-30.11.2019; inițiativa primarului Budapestei intitulată „Budapesta se oprește un minut”[20]. Primarul Gergely Karacsony a cerut cetățenilor din Budapesta să oprească capitala pentru un minut în 4 iunie, ora 16.30, data și ora deciziei de la Trianon.

Spectacolul „Anul Memorial Trianon la Teatrul Național din Budapesta” – Teatrul Național din Budapesta a susținut o prezentare intitulată „Treisprezece Meri în luna martie”, bazată pe textele lui Wass Albert.[21] Teatrul Naţional din Budapesta pregăteşte mai multe programe dedicate aniversării a 100 de ani de la Tratatului de Pace de la Trianon. În centrul Programului Trianon 100 al teatrului se află premiera piesei „Treisprezece meri”, scrisă pe baza unor texte de Wass Albert şi a unor documente de epocă. Spectacolul regizat de Attila Vidnyánszky va fi prezentat în data de 6 martie. Comunicatul precizează că scopul punerii în scenă este prezentarea luptei unui popor care îşi continuă cu stăruinţă existenţa, fiind condamnat la viaţă în această „mare ordine mondială”. Cu ocazia premierei piesei inspirate din scrierile lui Wass Albert, vor fi plantaţi treisprezece meri în acest an aniversar: unul la Teatrul Naţional, în 27 februarie, şi alţi doisprezece în localităţi care au avut de suferit de pe urma dictatului de la Trianon. Programele aniversare cuprind, de asemenea, un concert cu poezii intitulat „Psalmus Hungaricus – Trianon”. Spectacolul este compus din două părţi: în prima se vor rosti versuri şi texte în proză născute cu precădere în anii 1920, iar în a doua, tinerii actori ai Teatrului Naţional vor interpreta texte patriotice create în mare parte după schimbarea sistemului. Grupajul cuprinde poezii cântate, momente de dans şi fragmente din filme documentare. Printre programele dedicate aniversării se regăseşte, de asemenea, spectacolul intitulat Vannak vidékek (Există ţinuturi), în care actorul clujean Zsolt Bogdán şi formaţia muzicală Kaláka prezintă poeme de Kányádi Sándor. (Informaţiile din acest grupaj, selectate din site-ul hirado.hu – care conține știri ale Agenției ungare de presă MTI – păstrează modul ungar de raportare la eveniment).[22] Cu ocazia programelor dedicate Trianon 100, în 27.02.2020, au fost plantați 30 de meri în cele 13 așezări care au suferit pierderi ca urmare a deciziei Trianon, proiect susținut de Proiectul Fairy Garden.

Scrisoarea premierului Viktor Orban către maghiarii din străinătate este redată în articolul intitulat „Ungaria nu poate exista fără comunități transfrontaliere”, publicată în cotidianul „Haromszek”, din 16.03.2020, document în care se face referire și la comemorarea a 100 de ani de la Trianon. „Ungaria nu poate exista fără comunități transfrontaliere a căror drepturi, protecție și consolidare este sarcina și responsabilitatea noastră comună”, afirmă premierul Ungariei.[23]

Despre consecințele nefaste pentru Ungaria, ale Tratatului de pace de la Trianon, își exprimă opinia Gabor Orban Barra, în articolul „Trianon este și motivul pentru asta!”, apărut în cotidianul „Szekely Hirmond”, din 26.03.2020. „Este suficient să te uiți la harta Europei și să vezi imediat că ceva nu este practic în regulă!! Să ne uităm la hartă… Unde este Strasbourg pe hartă, unde este Bruxelles și unde suntem? Așadar, există portalul european mare atotcunoscător și luminos, pe care nu îl putem aborda cu regularitate doar pe scările menajeriei și chiar dacă suntem în interiorul lui se spune cu o voce clară unde se află locul nostru: în spălătorie! Desigur, aceasta este o consecință a lui Trianon! Am fi doar cu 20 sau cu 30 milioane mai mulți și cu o suprafață mult mai mare, ne-ar fi vorbit diferit. Fără nedreptul Trianon, nu am fi la marginea Europei.[24]

Nu lipsesc informațiile referitoare la istoricul Raffay Erno și punctul său de vedere despre „tragedia relațiilor româno-ungare” exprimat în conferința susținută în anul 2019, ca parte a unei serii de prelegeri organizate de Institutul Maghiar de Cercetări, instituție care funcționează sub auspiciile Ministerului Resurselor Umane. În conferință, istoricul ungar a menționat că „cea mai mare masă românească trăia în afara Transilvaniei, conform recensământului maghiar din 1910.[25]

Este menționată contribuția lui Miklos Horthy la remedierea, fie și parțială, a „nedreptății” pricinuită de Tratatul de la Trianon, prin Dictatul de la Viena, din 30 august 1940. „În urmă cu o sută de ani, la 1 martie 1920, majoritatea copleșitoare a Adunării Naționale Maghiare l-a ales pe Miklos Horthy, un frate viteaz din Nagybanya. Guvernatorul Miklos Horthy are merite inepuizabile în recuperarea Ungariei, care a fost mutilată, distrusă în ruine, jefuită și epuizată (…) în același timp, în implementarea revizuirii parțiale a dictaturii de pace de la Trianon, datorită căreia în 1938, o suprafață de 12.012 Km pătrați din Cehoslovacia și 43.104 Km pătrați din România a revenit la guvernarea ungară în 1940, aproape fără pușcă. Nu este o coincidență, așadar, că actualele autorități slovace și române au lucrat la înnegrirea memoriei lui Horthy, răspândind de atunci acuzații calomnioase și lipsite de fond.[26]

Neuitând rănile trecutului, în același timp, unele articole transmit mesajul de încredere și speranță în viitor, subliniindu-se necesitatea de a „lucra pentru următoarele sute de ani”. „În ajunul centenarului de la Trianon, este un sentiment special să sărbătorim ziua libertății maghiare. (… iar celor care cred că trăim în lanțuri, le spun, cheia este la noi, să spunem cu voce tare ce ne dorim, noi ungurii din Transilvania. Trebuie să lucrăm pentru următoarele sute de ani. Trebuie să lucrăm în continuare pentru libertate. Sarcina nu este ușoară, dar dacă ar fi fost ușor, Bunul Dumnezeu nu i-ar fi încredințat maghiarilor.”[27]

În luna februarie 2020, cotidianul „Szsekely Hirmondo”, în articolul „Parlamentul a adoptat o rezoluție privind sprijinul inițiativei cetățenești a Consiliului Național Secuiesc”, în care, printre altele, se menționează: „În rezoluția sa, Parlamentul Ungariei a asigurat sprijinul inițiativei cetățenilor europeni a CNS privind protecția regiunilor naționale. Rezoluția parlamentară inițiată de PLM, dar susținută și de partidele de guvernare, Jobbik și MSzP, a fost adoptată în unanimitate de Parlament”[28].

Recent, Consiliul Europei a respins printr-o decizie irevocabilă solicitarea de autonomie a „Ţinutului secuiesc”. În felul acesta, spiritele incitate şi excitate peste măsură, cu multă susţinere logistică din exterior, ar trebui să-şi revizuiască atitudinile imediat, pentru că din acest moment acţiunile lor pot fi imediat încadrate la ceea ce se poate numi „subminare naţională”. Cererea de arbitraj pentru autonomia „Ţinutului secuiesc”, solicitată de mai multe consilii locale din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, a fost respinsă marți, la Strasbourg, de Comisia de monitorizare a Congresului Puterilor Locale și Regionale (CPLRE) al Consiliului Europei. Președinta delegației României la acest congres, Ludmila Sfîrloagă, a declarat pentru AGERPRES că cererea a fost respinsă pentru că „nu este de competența Congresului și a Consiliului Europei”. Potrivit acesteia, tema în cauză face subiectul unei dezbateri politice interne, prin urmare trebuie dezbătută în țară și nu la instanțele europene. Cele 47 de consilii locale petiţionare sunt din județele Covasna, Harghita și Mureș, iar ele au solicitat sprijinul Consiliului Europei în vederea obținerii autonomiei „Ținutului secuiesc”. Ele au fost reprezentate la Strasbourg, printre alții, de către președintele Consiliului Județean Covasna, Tamas Şandor, și primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, a precizat pentru AGERPRES secretariatul delegației României la congres. „Dezbaterea a fost una foarte aprinsă, la aceasta participând membri din Franța, Italia, Finlanda, Portugalia și Republica Moldova (…). Chiar dacă prezența unui grup de aproximativ 20 de persoane de naționalitate maghiară, condus de șefa delegației Ungariei la CPLRE, a creat presiune asupra membrilor Comisiei, președinta delegației naționale a României, d-na Ludmila Sfîrloagă, a reușit, prin intervenția sa argumentată și hotărâtă, să obțină respingerea atât a arbitrajului cerut de reprezentanții „Ținutului secuiesc” cât și a posibilității ca acest Congres să trimită o misiune de monitorizare în România. Acest demers a avut sprijinul celorlalți membri ai delegației României”, se menționează în documentul citat.

Consiliul Național Secuiesc a cerut anul trecut celor 153 de consilii locale din județele Covasna, Harghita și Mureș să adopte câte o hotărâre în care să solicite crearea unei regiuni administrative autonome cu denumirea „Ținutul secuiesc”, care să fie ulterior înaintată Guvernului și Parlamentului României, forurilor europene și internaționale, lucru care s-a şi întâmplat. La solicitarea acestuia, 47 de consilii locale din cele trei județe au adoptat proiectul de hotărâre privind autonomia, însă hotărârile au fost atacate în instanță de către Prefecturi pe temei de nelegalitate, concret, pe motiv că crearea unei regiuni autonome pe criterii etnice contravine Constituției României. Spre exemplu, într-o adresă transmisă anul trecut autorităților locale de către Prefectura Covasna se menționa că aceste hotărâri promovează „separarea teritorială pe criterii etnice” și exced competențele autorităților locale, printre atribuțiile acestora neregăsindu-se aprobarea de documente privitoare la politicile statale în materia organizării administrației naționale, organizarea administrativ-teritorială sau stabilirea limbii oficiale pe teritoriul statului român. Una peste alta, intervenţia străină a maghiarilor ar trebui să înceteze imediat, pentru că în comparaţie cu drepturile pe care le au minoritarii maghiari în România, românii din Ungaria nu au mai nimic.[29]

Din articolul Ziua Memorialului de la Trianon: Pentru cine sună clopotele[30], purtând semnătura lui József Makkay, aflăm că „într-o scrisoare către episcopii bisericilor maghiare din Bazinul Carpatic, avocatul din Budapesta Miklós Kelemen solicită ca joi, 4 iunie, la ora 16:30, să sune clopotele în toate bisericile, în memoria tratatului de pace de la Trianon. Membru fondator al Societății Trianon și membru al consiliului de administrație al Societății Lovas István, el a spus ziarului nostru că a primit feedback pozitiv de la mai mulți lideri ai bisericii. La întrebarea ziaristului „Cum este considerată noua lege românească, care a declarat ziua de 4 iunie sărbătoare publică?, răspunsul lui Miklos Kelemen a fost: Cred că răspunsul maghiar corect ar fi dacă ziua celei de-a doua decizii de la Viena ar fi în viitor ziua unității naționale. Pe 30 august 2020, trebuie să sărbătorim din nou, deoarece a fost cel mai frumos moment din istoria Ungariei din secolul al XX-lea, când, după douăzeci de ani de calvar, Transilvania de Nord și Ținutul Secuiesc s-au întors acasă[31] (Anexă. nr. 2).

Adoptarea de către Parlamentul României a legii prin care data de 4 iunie să fie declarată Ziua Tratatului de la Trianon, din inițiativa parlamentarului Titus Corlățeanu, a fost primită favorabil de opinia publică românească și dezavuată de liderii maghiari din țară și din Ungaria (Anexa nr. 3).

Replica analiștilor, oamenilor politici, liderilor civici și de opinie din mass-media românească, deși redusă numeric față de materialele apărute pe tema Trianon 100, în mass-media maghiară, prezintă articole redactate, din perspectiva istoriografiei românești, în foarte multe cazuri întocmite pe bază de documente, multe inedite (Anexa nr. 4).

În același timp, majoritatea studiilor prezentate, în ultimele trei decenii, la manifestările cultural-științifice organizate în județele Covasna și Harghita, vor fi incluse în volumul intitulat Recunoașterea internațională a Marii Uniri. Trianon 100, îngrijit de Ioan Lăcătușu și Vasile Stancu, aflat în pregătire la Editura Eurocarpatica, urmând să vadă lumina tiparului în anul 2020, cu sprijinul Secretariatului General al Guvernului României, când se împlinesc 100 de ani de la adoptarea Tratatului de pace de la Trianon, în cadrul proiectului Promovarea identității culturale românești din sud-estul Transilvaniei prin lucrări reprezentative.

Din perspectiva istoricilor români, studiile cuprinse în volumului menționat au fost redactate în urma valorificării ştiinţifice a unor importante surse documentare, din arhivele româneşti şi străine. Ele sunt în consens cu exigenţele istoriografiei moderne, care reclamă necesitatea reevaluării critice, constructive, a domeniului cercetării istorice pe baza documentelor de arhivă şi promovarea stăruitoare a adevărului istoric, cu elaborări conceptuale înnoitoare, privind conștiința istorică a societății de azi și de mâine.

Anexa nr, 1

Corlăţean consideră că declaraţiile liderilor de la Budapesta privind autonomia teritorială pot însemna violarea tratatului bilateral

Ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, s-a declarant împotriva autonomiei teritoriale pe criterii etnice şi a punctat că declaraţiile decidenţilor de la Budapesta care îndeamnă la autonomii teritoriale sau drepturi colective pot însemna o contestare sau o violare a tratatului de bază dintre cele două ţări, care are reglementări clare în acest sens. Titus Corlăţean a spus că în tratatul de bază s-au stabilit reguli care trebuie respectate de ambele ţări şi acestea nu implică obligaţia pentru România sau Ungaria de a asigura autonomii administrative pe criterii etnice.

„E o obligaţie asumată de Ungaria, este un tratat ratificat, obligatoriu şi fiecare declaraţie a unui oficial, (…) a unui decident politic din Ungaria care îndeamnă la drepturi colective şi la autonomii teritoriale pe criteriu etnic aici, în România, formulate nu o dată pe teritoriul românesc înseamnă, în cel mai bun caz, un mare semn de întrebare pus asupra valabilităţii tratatului politic bilateral dintre România şi Ungaria, chestiune foarte gravă, sau poate însemna chiar o violare, o contestare a acestui tratat. Şi vreau şi astăzi, am spus-o şi nu am spus-o doar o dată direct oficialilor unguri, să recitească tratatul politic de bază şi să respecte angajamentul internaţional asumat solemn de statul ungar”, a spus Titus Corlăţean.

Ministrul de Externe consideră că tema autonomiei teritoriale este artificială şi nu poate fi acceptată nici politic sau juridic.

„Această temă, care este o temă artificială, a aşa numitei autonomii a ţinutului secuiesc, nu poate fi acceptată nici politic, nici juridic, nici în sensul realităţilor administrative şi din punctul de vedere al declaraţiilor pe care decidenţi politici ungari le fac fie în Ungaria, fie în România. Eu le sugerez să recitească tratatul politic bilateral, articolul 15 şi anexa tratatului, pentru că este necesară respectarea a ceea ce am convenit de comun acord şi care pe scurt spune: în relaţia bilaterală nu acceptăm drepturi colective şi autonomii pe criterii etnice”, a punctat Titus Corlăţean. În discursul său el a făcut referire la declaraţia premierului Ungariei, Viktor Orban, care a spus, la Universitatea de la Băile Tuşnad, că aşteaptă respect în relaţiile reciproce şi că partea română a făcut declaraţii care au tratat cu lipsă de respect maghiarii, statul maghiar.

Titus Corlăţean a spus că respect în relaţiile bilaterale înseamnă respectarea regulilor convenite, a tratatului de bază dintre România şi Ungaria, a parteneriatului strategic cu conţinut european dintre cele două ţări, iar respect reciproc înseamnă şi colaborare şi sprijinire reciprocă, amintind că România a evacuat recent nouă cetăţeni ungari din Gaza, în cadrul procedurilor coordonate de Ministerul de Externe.

El a ţinut să precizeze că România respectă standardele internaţionale referitoare la drepturile minorităţilor naţionale şi aşteaptă reciprocitate din partea statului ungar pentru minoritatea română din Ungaria. Totodată, ministrul de Externe a subliniat că este dreptul suveran al unui stat cum îşi construieşte structura administrativ-teritorială.

Întrebat cum califică proiectul de lege privind autonomia teritorială ce urmează să fie depus de UDMR şi care ar avea o prevedere ce stipulează că etnicii români pot solicita strămutarea în alte zone, Titus Corlăţean a punctat că aceste chestiuni sunt inacceptabile şi nici măcar nu ar trebui discutate.

„Eu nu am văzut un proiect scris, finalizat, prezentat care să vizeze autonomia teritorială pe criterii etnice, îl aştept şi îl aştept cu mare interes pentru a vedea exact care sunt ideile de acolo, dar chestiuni legate de strămutări de persoane, lucruri care vizează obligarea unor cetăţeni români, în speţă de etnie română, absolut că nu sunt de acord cu anumite aşa-zise reglementări să plece, sunt chestiuni absolut inacceptabile, acest lucru nici măcar nu ar trebui discutat, nu ar trebui să apară ca idee. Astfel de chestiuni care pot fi şi sunt rezultatul unor idei extremiste nu au ce căuta într-o societate cu adevărat democratică”, a spus ministrul de Externe.

Acesta a adăugat că tot în tratatul bilateral dintre România şi Ungaria se stipulează că cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale „trebuie să ştie să respecte şi drepturile celorlalţi şi că integritatea teritorială, unitatea, suveranitatea statului pe teritoriul căruia trăiesc sunt principii sacrosante”. El a subliniat că „ceea ce nu este acceptabil potrivit Constituţiei României, voi spune de pe acum că nu are cum să fie susţinut”.

Titus Corlăţean le-a dezvăluit celor prezenţi că poziţia sa referitoare la autonomia teritorială coincide cu cea a bunicului său, Nicolae Corlăţean, care a trăit la Luduş şi care s-a declarat, la vremea respectivă, împotriva Regiunii Autonome Maghiare. În final, ministrul de Externe le-a spus celor prezenţi că şi românii au dreptul la propriile lor sensibilităţi, care trebuie afirmate public cu mai multă tărie.

„Noi românii, avem noi înşine dreptul la propria noastră memorie, la propria noastră interpretare a istoriei, la propriile noastre sensibilităţi. Şi trebuie să o spunem cu mai multă vigoare publică şi cu mai multă demnitate, mai ales în dialogul cu autorităţile ungare. Pentru că ori de câte ori un demnitar al statului ungar, la Budapesta, sau mai ales aici, pe teritoriul României, aduce în discuţie lucruri care pentru noi, românii, reprezintă o sensibilitate aparte, creează o anumită reacţie, acest lucru nu înseamnă respect, respectul pe care premierul Ungariei îl menţiona pe teritoriul României. Şi dacă noi ştim că avem dreptul la propriile noastre sensibilităţi, eu cred că avem şi argumentele să fim foarte fermi pe poziţie, atunci când trebuie să fim foarte fermi. Nu înseamnă că, de exemplu, nu pot accepta, ca om politic nu-mi face plăcere, dar nu pot accepta ideea că şi ceilalţi au propriile lor sensibilităţi, interpretări legate de Trianon, dar de exemplu eu nu pot accepta ca noi să fim muţi, în ţara asta, de ani de zile, când vorbim de simbolistica Trianonului, care pentru noi înseamnă altceva. (…) Noi nu avem a comemora Trianonul, noi avem a celebra şi a marca simbolistica Trianonului”, a mai punctat Titus Corlăţean.

Sursa: AGERPRES, 18 august, 2014

Anexa nr. 2

„Ziua Memorialului de la Trianon: Pentru cine sună clopotele”[32]

József Makkay

Într-o scrisoare către episcopii bisericilor maghiare din Bazinul Carpatic, avocatul din Budapesta Miklós Kelemen solicită ca joi, 4 iunie, la ora 16:30, să sune clopotele în toate bisericile, în memoria tratatului de pace de la Trianon. Membru fondator al Societății Trianon și membru al consiliului de administrație al Societății Lovas István, el a spus ziarului nostru că a primit feedback pozitiv de la mai mulți lideri ai bisericii.

– De ce considerați inițiativa importantă?

– Ferenc Bőzsöny, care a fost principalul crainic al Magyar Radio timp de mai multe decenii, mi-a atras atenția asupra semnificației clopotelor. Din inițiativa sa, putem auzi diferite clopote la radio Kossuth în fiecare prânz și apoi istoria sa scurtă. M-am gândit că episcopii noștri ar trebui să fie abordați personal în această cauză simbolică.

„La aniversarea centenarului, fiecare maghiar ar trebui să reflecte asupra a ceea ce a însemnat și înseamnă astăzi Trianon, fracturarea statului nostru creștin maghiar milenar.”

– Din numele său, Societatea Trianon se concentrează asupra celei mai mari tragedii din națiunea noastră. Ce inițiative au avut?

– Societatea Trianon a fost înființată în 1996. Aceasta este perioada tratatelor de bază: după guvernul maghiar-ucrainean, guvernul Horn a încheiat un tratat de bază cu slovacii în 1995 și cu românii în 1996, recunoscând frontierele actuale pentru prevederi de protecție a minorităților, care de atunci au fost încălcate zilnic de toate cele trei state succesoare. Primul președinte al societății a fost poetul Dénes Kiss, un cercetător în limba maghiară, care a condus organizația timp de mai mulți ani. Co-președinte a fost istoricul Ernő Raffay, care a publicat cartea Secretele Trianonului. Încă din ’89 – 90, el a pus tema Trianonului în centrul atenției cu cartea sa. În ultimii 30 de ani, el a făcut foarte mult pentru sensibilizarea maghiarilor: nu ne putem resemna în situația noastră actuală. Chiar și astăzi, el este singurul personaj public care împărtășește deschis părerea că granițele din bazinul carpatic ar trebui să fie mai echitabile. Attila Szalóky, fost vicepreședinte al Societății Trianon, cetățean de onoare al orașului Gheorgheni, a organizat o celebrare pe scară largă în Budapesta pentru aniversarea a 60 de ani de la invazia transilvăneană, unde a venit fanfara din Gheorgheni. Așadar, Societatea Trianon a avut evenimente și inițiative, dar nu a putut ajunge la tineri, iar în lipsa sprijinului statului, operațiunea sa a fost împinsă în fundal.

– Cum este considerată noua lege românească, care a declarat ziua de 4 iunie sărbătoare publică?

– Cred că răspunsul maghiar corect ar fi dacă ziua celei de-a doua decizii de la Viena ar fi în viitor ziua unității naționale. Pe 30 august 2020, trebuie să sărbătorim din nou, deoarece a fost cel mai frumos moment din istoria Ungariei din secolul al XX-lea, când, după douăzeci de ani de calvar, Transilvania de Nord și Ținutul Secuiesc s-au întors acasă. Recomand tuturor să urmărească documentarul Kelet felé (Spre Est). În secolul 20 nu exista o altă armată europeană care peste sute de kilometri să fi fost primită de o așa de mare mulțime cu un asemenea entuziasm. A fost o adevărată eliberare.

– Cât de familiară este Societatea Lovas István în rândul maghiarilor din bazinul carpatic?

– Societatea a fost înființată acum doi ani după moartea jurnalistului Lovas István. Membrii fondatori sunt prietenii lui. De-a lungul carierei sale, s-a ridicat pentru valorile creștinismului și drepturile naționalităților care trăiesc sub opresiune. Scopul nostru principal este de a prețui și ocroti moștenirea lui spirituală. Dorim să ajutăm conservarea comunităților maghiare de peste graniță. La sfârșitul anului 2019, am fondat Premiul pentru presă István Lovas. Primul nostru câștigător a fost Árpád Szakács de la Köröstárkány.

– Ce răspunsuri ați primit de la conducătorii bisericii la solicitarea dvs?

– Am primit multe răspunsuri pozitive de la episcopi. Mitropolitul Fülöp Kocsis, liderul greco-catolic din Ungaria, a scris într-un mesaj personal: „Cu respect și dragoste patriotică vă anunț că în data de 4 iunie, după-amiaza la 4:30 o să sune clopotele și în bisericile greco-catolice precum în fiecare biserică din țara noastră. Dumnezeu să ne binecuvânteze!” Pe 4 iunie, arhiepiscopul Balázs Bábel din Kalocsa-Kecskemét va oficia o Liturghie pentru națiunea maghiară la Catedrala Kalocsa. Liturghia va începe la 16:30 în sunet de clopote. În eparhiile Szombathely și Székesfehérvár, episcopii János Székely și Antal Spányi au ordonat să sune clopotele. La patru zile după scrisoarea mea către episcopi și arhierei, Biserica Catolică Maghiară a emis o declarație separată.

– La aniversarea de pe 4 iunie cât de des sunau clopotele?

– Acest lucru nu era tipic înainte, dar reformații sunt în frunte de ani buni. În luna mai a acestui an, consiliul prezidențial al Sinodului Reformat Maghiar a emis un apel special pentru ca bisericile reformate să-și sune clopotele în toate congregațiile reformate din bazinul carpatic, în memoria aniversării a 100 de ani de la tratatul de pace de la Trianon.

– Videoclipurile care subliniază apartenența maghiarilor din anumite părți ale țării se răspândesc pe internet, sunt publicate interviuri în ziare despre Trianon, istoricii organizează forumuri științifice. Cum considerați comemorarea din acest an?

– Comemorările, din păcate vor fi în mare parte anulate și nu se vor ține nici la o dată ulterioară din cauza pandemiei de coronavirus. Conferința Trianon difuzată în direct pe internet de către Institutul Maghiar de Cercetare a fost excelentă unde mai mulți tineri cercetători au susținut o prelegere minunată.

În anii următori, am încredere că, prin voința lui László Kövér, Președintele Adunării Naționale, nu numai că Piața Kossuth își va recăpăta imaginea de dinainte de 1944 cu statuia lui István Tisza și Gyula Andrássy și restaurarea monumentului martirilor din 1918-1919, dar și că o să refacă Piața Libertății cu statuile de la nord, est, sud și vest și cu steagul național. Aceasta ar fi un memorial demn pentru fosta Ungarie Mare.”

Sursa:

Anexa nr, 3

Legea privind declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon

Camera Deputaţilor este for decizional. 4 iunie – Ziua Tratatului de la Trianon (Agerpres)

Corlăţean: 4 iunie – declarată Ziua Tratatului de la Trianon; legea – necesară pentru marcarea unei simbolistici naţionale.

Senatorul Titus Corlăţean, iniţiator al legii pentru declararea datei de 4 iunie ca zi a Tratatului de la Trianon, consideră că acest act normativ adoptat miercuri de Cameră, ca for decizional, a fost necesar, printre altele, pentru marcarea la nivelul tinerei generaţii a unei simbolistici naţionale.

„Salut votul de miercuri al Camerei Deputaţilor care a aprobat cu largă majoritate proiectul de lege pe care l-am iniţiat pentru declararea zilei de 4 iunie – Ziua Tratatului de la Trianon. Consider că este o zi mare pentru identitatea naţională şi pentru simbolistica românească, pentru statul român, pentru că această lege care a fost adoptată marchează 4 iunie ca zi a Tratatului de la Trianon în România, ca o dată esenţială în evoluţia statului român şi contemporan românesc. (…) Această lege era necesară inclusiv pentru marcarea la nivelul tinerei generaţii a unei simbolistici naţionale”, a declarat Corlăţean, pentru AGERPRES.

În opinia sa, prin acest act normativ se marchează, „cu demnitate naţională”, un moment important din istoria naţiunii române, „care a fost supus unor încercări de rescriere, unor poziţii revizioniste care au fost promovate de-a lungul anilor de la Budapesta de diverse forţe politice”.

„Forţe politice începând cu Jobbik şi Fidesz au determinat şi adoptarea, în 2010, în Ungaria, a două legi, una privind ‘comemorarea’ a aşa zisei tragedii a naţiunii maghiare prin Tratatul de la Trianon şi a doua lege privind acordarea, pe baze etnice, a cetăţeniei ungare etnicilor maghiari care trăiesc în alte state. Dacă vocea statului român rămâne tăcută în planul relaţiilor internaţionale, există riscul de a se auzi numai teoria cealaltă”, a adăugat Corlăţean.

Senatorul PSD a amintit că, în doar trei săptămâni, se va marca centenarul de la semnarea Tratatului de Pace de la Trianon între puterile aliate învingătoare în Primul Război Mondial, pe de o parte, şi Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, stat învins în prima conflagraţie mondială.

„Este o zi foarte importantă 4 iunie, deoarece a fost recunoscută internaţional frontiera dintre Ungaria şi România şi actul extraordinar de la 1 Decembrie 1918, care a marcat unirea Transilvaniei cu România, a dobândit recunoaştere internaţională odată cu încheierea Tratatului de pace de la Trianon. Acest tratat a însemnat şi recunoaşterea drepturilor politice şi civile ale românilor care constituiau o populaţie majoritară în Transilvaniei”, a mai spus Corlăţean.

Potrivit lui Corlăţean, tratatul este „un document politic şi juridic de o importanţă deosebită pentru naţiunea română şi un element esenţial al realităţii geopolitice actuale la nivel european”.

„Această lege era necesară pentru a afirma încă o dată adevărul istoric pe care statele aliate, câştigătoare în Primul Război Mondial şi România, l-au determinat. Nu în ultimul rând, această lege nu este îndreptată împotriva vreunei minorităţi naţionale (…). România este patria comună şi generoasă pentru toţi cetăţenii săi, fie ei majoritar etnic sau minoritar etnic, dar cred că este o chestiune corectă şi constituţională ca simbolistica naţională a României să fie şi marcată oficial prin lege şi nu văd de ce României i-ar fi refuzat un astfel de drept şi ar trebui respectată de toţi cetăţenii şi toate forţele politice din România”, a menţionat senatorul PSD. AGERPRES.

(Mesagerul de Covasna, la data de: 14 mai, 2020)

Deputatul harghitean Attila Korodi consideră că declararea Zilei Tratatului de la Trianon este jignitoare la adresa maghiarilor

Decembrie 6, 2019

Proiectul de lege recomandat de Comisia administrativă a Camerei Deputaţilor de la Bucureşti, conform căruia ziua de 4 iunie va fi declarată în România drept Ziua Tratatului de la Trianon a fost adoptat în urma voturilor obţinute din partea partidului de opoziţie PSD şi ale partidului de dreapta PMP care sprijină guvernul român, scrie Magyar Hirlap, citat de Rador.

Despre acest lucru a informat pe pagina sa de socializare Attila Korodi, şeful grupului UDMR din Camera Deputaţilor. Conform aprecierii sale, proiectul este jignitor la adresa maghiarilor din România şi contravine tuturor năzuinţelor care servesc coexistenţei paşnice dintre majoritate şi comunitatea maghiară, limitând şi proiectele privind un viitor comun. Korodi a precizat că UDMR se opune hotărât iniţiativei şi va întreprinde totul ca legislativul să respingă proiectul cât mai repede.

Korodi a apreciat drept inacceptabil ca un fost ministru de externe al României să aibă intenţia de a obţine capital politic în detrimentul coexistenţei paşnice româno-maghiare. Deputatul s-a referit la faptul că proiectul reglementării a fost înaintat Parlamentului de către Titus Corlăţean, cel care a condus diplomaţia română între anii 2012 – 2014.

În măsura în care proiectul de lege va fi adoptat şi de plenul Camerei Deputaţilor, România va sărbători în fiecare an Tratatul de la Trianon. Guvernul şi autorităţile locale vor trebui să se asigure ca la 4 iunie, aniversarea tratatului de pace care a încheiat Primul Război Mondial şi a marcat frontierele Ungariei, să se arboreze în pieţele publice drapelul naţional al României. Reglementarea va împuternici autorităţile de stat şi locale să acorde un sprijin logistic sau bugetar pentru organizarea evenimentelor ştiinţifice, educative, culturale care să conştientizeze importanţa Tratatului de la Trianon, despre care va trebui să relateze şi media publică din România.

În urmă cu câteva săptămâni, înainte ca proiectul de lege referitor la declararea drept sărbătoare a Tratatului de la Trianon în România să intre în linie dreaptă, actualul ministru de externe al României, Bogdan Aurescu, a exprimat temeri referitor la apropiatul centenar al Trianonului. După cum a formulat Bogdan Aurescu cu prilejul audierii sale în calitate de ministru desemnat pentru conducerea diplomaţiei – fiind de atunci şi învestit în această funcţie: „La 4 iunie anul viitor va fi aniversarea a 100 de ani a Tratatului de pace de la Trianon: sperăm că acest prilej nu va crea o confruntare diplomatică în relaţiile bilaterale”.

Sursa: Informaţia Harghitei, mai 14, 2020

Anexa nr, 4

Problemtica Trianonului în mass-media românească (2017-2020)

Selecțiuni

  1. Ungaria declara război informațional României. Trianon 100 vrea sa combată Centenarul Marii Uniri, Anchete online, 28 aprilie 2017, https://www.ancheteonline.ro/2017/04/ungaria-declara-razboi-informational-romaniei-trianon-100-vrea-sa-combata-centenarul-marii-uniri/, disponibil în 26 mai 2020
  2. Dodo Romniceanu, Cozmin Gușă, despre Trianon 100, temutul departament al Guvernul de la Budapesta de propagandă antiromânească, „Evenimentul zilei”, 30 aprilie 2017, https://evz.ro/cozmin-gusa-despre-trianon-100.html, disponibil în 26 mai 2020
  3. Marius Coznenu, Interviul cu Balázs ABLONCZY, coordonatorul proiectului Trianon 100: „Mă străduiesc să pun întrebări ştiinţifice”, „Dilema veche”, http://blog.cosmeanu.ro/interviul-din-dilema-veche-cu-balazs-ablonczy-ma-straduiesc-sa-pun-intrebari-stiintifice/, disponibil în 26 mai 2020
  4. Vlad Alexandru, 4 iunie 1920: Ziua în care s-a semnat Tratatul de la Trianon. Ungaria a recunoscut unirea Ardealului cu România, „Evenimentul zilei”, din 4 iunie 2017, https://evz.ro/4-iunie-1920-ziua-in-care-s-a-semnat-tratatul-de-la-trianon-ung.html, disponibil în 26 mai 2020
  5. Alexandru Costea, MAE despre marcarea „tragediei” de la Trianon în Ungaria: Rescrierea istoriei inacceptabilă, Mediafax, din 02 06 2018, în https://www.mediafax.ro/politic/mae-despre-marcarea-tragediei-tratatului-de-la-trianon-in-ungaria-rescrierea-istoriei-inacceptabila-18179474, disponibil în 26 mai 2020
  6. Bianca Pădurean, Pagina de istorie: Ce a făcut Tratatul de la Trianon pentru România?, RFI, 04 iunie 2018, în https://www.rfi.ro/politica-103726-pagina-de-istorie-facut-tratatul-trianon-pentru-romania, disponibil în 26 mai 2020
  7. Adi Mondiru, DOCUMENTAR: Tratatul de la Trianon şi lupta pentru Transilvania, Radio România, Anfeția de presă RADOR, 04 06 2018, http://www.rador.ro/2018/06/04/documentar-tratatul-de-la-trianon-si-lupta-pentru-transilvania/, disponibil în 26 mai 2020
  8. Ungaria va inaugura un monument care comemorează 100 de ani de la Trianon, DIGI 24, din 11 04 2019, www.digi24.ro/stiri/externe/ue/ungaria-va-inaugura-un-monument-care-comemoreaza-100-de-ani-de-la-trianon-1111884disponibil în 26 mai 2020
  9. Ion Coja, Trianon 100 (1) Nasol să fii ungur, 24 august 2019, https://ioncoja.ro/categoria/trianon-100/, disponibil în 26 mai 2020
  10. Dumitru Manolăchescu, Trianon 100 – alegeri 2020: obsesie, binecuvântare, şantaj, „Observatorul de Covasna”, 9 decembrie 2019, https://covasnamedia.ro/editorial/editorial.-trianon-100–alegeri-2020-obsesie-binecuvantare-santaj,, disponibil în 26 mai 2020
  11. Ion Cristoiu, 100 de ani de la Trianon în mandatul lui Klaus Iohannis, Cristoiublog. Ro, 29 aprilie 2020, https://www.cristoiublog.ro/100-de-ani-de-la-trianon-in-mandatul-lui-klaus-iohannis/, disponibil în 26 mai 2020
  12. Cristian Andrei, Parlamentul votează legea privind ziua Tratatului de la Trianon. Kelemen Hunor: „Pentru maghiarii din România a fost o tristețe enormă”, Radio Europa Liberă, 13 mai 2020, https://romania.europalibera.org/a/parlamentul-voteaz%C4%83-legea-ziua-tratatului-trianon-kelemen-hunor-pentru-maghiarii-din-rom%C3%A2nia-a-fost-o-, disponibil în 26 mai 2020
  13. Lege adoptată: 4 iunie – Ziua Tratatului de la Trianon / Kelemen: E un proiect inutil, HOT NEWS, 13 mai 2020, https://www.hotnews.ro/stiri-politic-23994214-lege-adoptata-4-iunie-ziua-tratatului-trianon-kelemen-proiect-inutil.htm, disponibil în 26 mai 2020
  14. Cristian Ștefănescu, Autogol Trianon la ambele porți, Focus, 14.05.2020, com/ro/autogol-trianon-la-ambele-porți/a-53434055, disponibil în 6 mai 2020
  15.  Răzvan Tudor, După 100 de ani, Trianonul lui Titus Corlățean, Q magazine, 14 mai 2020, https://www.qmagazine.ro/dupa-100-de-ani-trianonul-lui-titus-corlatean/, disponibil în 26 mai 2020
  16. Alexandru Miclovan, Tratatul de la Trianon, obsesia de 100 de ani a Budapestei. Așa-zisa Ungarie Mare și „transilvănismul”, înșiruiri de mituri fără fundament istoric și logică, în „Podul memoriei”, https://www.podul.ro/articol/tratatul-de-la-trianon-obsesia-de-100-de-ani-a-budapestei-asa-zisa-ungarie-mare-si-transilvanismul-insiruiri-de-mituri-fara-f, disponibil în 26 mai 2020
  17. Trianon 100. Gergely Karácsony, primarul general al Budapestei: în data de 4 iunie, la centenarul Tratatului de la Trianon, la ora 16:30, să se oprească totul în Budapesta, pentru un minut, HIRADO.HU, din 24 mai 2020, în https://hirado.hu/2020/05/24/trianon-100-primarul-general-al-budapestei-in-data-de-4-iuniepentru-un-minut-sa-se-opreasca-totul-in-capitala-ung, disponibil în 26 mai 2020
  18. Trianon.100. Începând cu data de 4 iunie, numele judeţului Csongrád va fi judeţul Csongrád-Csanád, HIRADO.HU, din 25 mai 2020, https://hirado.hu/2020/05/25/trianon-100-din-4-iunie-numele-judetului-csongrad-va-fi-judetulcsongrad-csanad/, disponibil în 26 mai 2020
  19. Pentru Ungaria, Centenarul Trianon a început deja, AUR, iunie 2016 www.partidulaur.ro/pentru_ungaria_centenarul_trianon_a_nceput_deja, disponibil în 26 mai 2020
  20. Trianon 100. Muzeul virtual al Unirii, https://www.mvu.ro/index.php/trianon-100/, disponibil în 26 mai 2020
  21. Dr. Roman, V. Romanii In Laboratorul European: 45: Trianon 100, în Calameo, https://en.calameo.com/books/0055165186e86b7459708, disponibil în 26 mai 2020
  22.  Camil Mureșan, Tratatul de la Trianon – Amnezii voite, în: http://www.history-cluj.ro/Istorie/cercet/Muresanu.htm; http://www.scritub.com/istorie/Tratatul-de-la-Trianon-Amnezii22110479.php;
  23. Dan Dungaciu: Epidemia de hungaro-virus amenință regiunea. Planul Ungariei pentru maghiarii din Transilvania, „decorat” de… Horthy, în https://universul.net/;
  24.  Mihai Groza, interviu cu Petre Țurlea, Români şi unguri în Transilvania, înainte şi după Trianon, în „Informația Harghitei”, din 27 mai 2020
  25. Mircea Dogaru, Câte degete are „manușa” dvs, domnule Viktor Orban -Scrisoare deschisa premierului Ungariei, în

[1] Programul Sesiunii Naţionale de Comunicări Ştiinţifice Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie.Cultură. Civilizaţie, „Mesagerul de Covasna”, din 02 octombrie, 2018.

[2] Teme dezbătute la Universitatea de Vară Izvoru Mureșului Reinstaurarea biopoliticii maghiare, în clivaj cu interesul naţional al României, în „Mesagerul de Covasna”, din 22 august, 2019.

[3] „Zilele Andrei Șaguna” continuă cu manifestări cultural-științifice de înaltă ținută, în „Mesagerul de Covasna” la data de 22 iunie, 2018.

[4] Volumul Recunoașterea internațională a Marii Uniri. Trianon 100, în pregătire la Editura Eurocarpatica din Sfântu Gheorghe, în Mesagerul de Covasna, din 8 mi 2020.

[5] Problematica Trianonului în mass-media de expresie maghiară din judeţele Covasna şi Harghita (2005), în Ioan Lăcătușu, „Românii în mass-media maghiară din Harghita și Covasna”, vol. 1, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2006; Ioan Lăcătușu, Problematica Trianonului în mass-media de expresie maghiară, în „Transilvania” nr.9/2005, p. 36-43; Obsesia Trianonului. Soluţii pentru repararea „nedreptăţilor pricinuite maghiarilor” (2006-2009), în Ioan Lăcătușu, „Românii în mass media maghiară din Harghita și Covasna”, volII, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2009; Problematica Trianonului, în presa maghiară din judeţele Covasna şi Harghita Sinteză documentară (2006-2010), Arhiva Centrului European de Studii Covasna-Harghita (CESCH); Problematica Trianonului în presa maghiară (2011-2016)- Arhiva CESCH; Sinteză documentară referitoare la Centenarul Marii Uniri și la Tratatul de Pace de la Trianon Selecțiuni din mass-media maghiară (2017-2018) – Arhiva CESCH; Ioan Lăcătușu, Presa maghiară, din actualele județe Covasna și Harghita, despre Marea Unire de la 1 decembrie 1918, în Gheorghe Sbârnă, Ioan Opriș (coord.), România în anii premergători Marii Uniri, 1916-1917, Editura Muzeul Literaturii Române, București, 2017; Dr. Ioan LĂCĂTUȘU, Prof. Vasile STANCU, Mass-media maghiară, din spațiul central european, privind problematica Tratatului de la Trianon (4 iunie 1920), în Tratatului de pace de la Trianon, coord. Gheorghe Sbârnă și Ioan Opriș, Editura Muzeului Național al Literaturii Române, București, 2020 (volum în pregătire de editare).

[6] Volumul Recunoașterea internațională a Marii Uniri. Trianon 100, în pregătire la Editura Eurocarpatica din Sfântu Gheorghe, în Mesagerul de Covasna, din 8 mai 2020.

[7] Volumul Recunoașterea internațională a Marii Uniri. Trianon 100, în pregătire la Editura Eurocarpatica din Sfântu Gheorghe, în Mesagerul de Covasna, din 8 mai 2020.

[8] Ibidem.

[9] Ioan Lăcătușu, Problematica Trianonului în mass-media de expresie maghiară, în „Transilvania”nr.9/2005, p. 36 -43.

[10] Kocsis Cecilia, Interviu cu istoricul Raffay Erno-despre Trianon și consecințele lui. Actualul guvern ungar nu reprezintă interesele maghiarilor, în „Szekely hirmondo”, nr. 3/21-26.01. 2005 (Guvernul Ferenc Gyrcsany, 29 septembrie 2004 – 14 aprilie 2009, n.n.).

[11] Gazda Zoltan, Autonomia Pământului Secuiesc, în „Haromszek”, nr. 4483/ 04.06. 2005.

[12] Comunicat al FCRCHM, în „Mesagerul de Covasna”, din 08 iunie, 2015.

[13] În perioada monitorizată, 1 ianuarie 2017 – 15 iunie 2018, au fost selecționate 26 de materiale – știri, reportaje, interviuri, documente programatice – apărute în mass-media maghiară din sud-estul transilvan cât și-n spațiul central-european locuit de maghiari, care provin din următoarele surse: site-urile – www.kormany.hu, http://alfahir.hu, www.szekelyfold.ma, www.itthon.ma, www.erdely.ma, www.kuruk.hu, www.trianon100.hu, http://foter.ro, www.polgarportal.hu, www.magyaridok.hu, www.szekelyhon.ro – postul de radio – www.szentkoronaradio.com – postul de televiziune maghiar – M1 – și publicațiile: „Szatmari Friss Ujsag”- Satu Mare, „Szabadsag”- Cluj-Napoca, „Haromszek”- Sfântu Gheorghe, „Harghita Nepe”- Miercurea Ciuc.

[14] Vasile Stancu, Ioan Lăcătușu, Mass-media maghiară, din spațiul central european…

[15] Ibidem.

[16] „Haromszek”, din 8 ianuarie 2020.

[17]„Lucrarea împreună poate crea un miracol”, în „Haromszek”, din 21.01.2020.

[18] hirado.hu, Arhiva CESCH.

[19] Mihai Groza, Acţiunile comemorative Trianon – 100 se ţin lanţ în Ungaria, în „Informatia Harghitei”, 22 ianuarie, 2020.

[20] „Haromszek”, din 25 mai 2020, Arhiva CESCH, 2020.

[21] Teatrul Naţional din Budapesta se pregăteşte pentru centenarul Trianon, „Haromszek”, din 17.01.2020.

[22] Haromszek”, din 17.01.2020 și „Informația Harghitei”, din 22 ianuarie, 2020.

[23] „Ungaria nu poate exista fără comunități transfrontaliere”, în „Haromszek”, din 16.03.2020.

[24] Gabor Orban Barra, „Trianon este și motivul pentru asta!”, în „Szekely Hirmondo”, din 26.03.2020.

[25] „Raffay Erno despre tragedia relațiilor româno-ungare”, în „Szekely Hirmondo”, din 07.05.2020.

[26] Zoltan Bedo. „Mântuitorul patriei”, în „Szekely Hirmondo”, din 03.03.2020.

[27] „Nu cedați niciodată”, în „Szekely Hirmondo”, din 16.03.2020.

[28] „Parlamentul a adoptat o rezoluție privind sprijinul inițiativei cetățenești a Consiliului Național Secuiesc, „Szsekely Hirmondo”, din 25.02.2020.

[29] Arhiva CESCH, 2020.

[30] https://erdelyinaplo.ro/extra/trianon-emleknap-akikert-a-harang-szol#.

[31] Arhiva CESCH, 2020.

[32] https://erdelyinaplo.ro/extra/trianon-emleknap-akikert-a-harang-szol#.

https://asociatia-tempora.ro/wp-content/uploads/2020/06/dr-Ioan-Lacatusu-2.jpghttps://asociatia-tempora.ro/wp-content/uploads/2020/06/dr-Ioan-Lacatusu-2-150x150.jpgadmintemporaActivitățiDiverseProblematica Conferinței de Pace de la Paris și a Tratatului de la Trianon a constituit, și constituie, o prioritate a cercetării şi acţiunilor desfăşurate de Centrul European de Studii Covasna-Harghita în parteneriat cu Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, Centrul Cultural Toplița, Asociația „Ștefadina” din București ș.a. În...Asociatia Civica Tempora Satu Mare