Dr. Ioan LĂCĂTUȘU, prof. Vasile STANCU

Împlinirea, în anul 2020, a 80 de ani de la impunerea de către statele fasciste europene a hotărârilor Dictatului de la Viena din 30 august 1940,  ne oferă prilejul de a realiza o trecere în revistă a studiilor apărute, în principal, în publicaţiile româneşti din actualele judeţe Covasna şi Harghita, referitoare la acest nefast moment al istoriei naţionale cât, mai cu seamă, consecinţele sale asupra românilor din această parte de ţară, în vederea publicării lor într-un  volum.

Am pornit de la premisele conform cărora, cunoaşterea evenimentelor istorice referitoare la Dictatul de la Viena şi la consecinţele sale asupra populaţiei din  Transilvania de Nord sunt deosebit de necesare unei istoriografii ştiinţifice, nealterate de interese politice sau de altă natură, de mistificări care să slujească dezideratelor unor grupări sau ale unor ideologii, cât, mai cu seamă de la faptul, remarcat de nenumărate ori de marele istoric Nicolae Iorga, că „Istoria îşi bate joc de cei care nu o cunosc, repetându-se!”

Din perspectiva istoricilor români,  studiile cuprinse în  viitorul  volum, au fost  redactate în urma valorificării ştiinţifice a unor importante surse documentare, din arhivele româneşti şi străine. Ele sunt în consens cu exigenţele istoriografiei moderne, care reclamă necesitatea  reevaluării critice, constructive, a domeniului cercetării istorice pe baza documentelor de arhivă şi promovarea stăruitoare a adevărului istoric, cu elaborări conceptuale înnoitoare, privind conștiința istorică a societății de azi și de mâine.

Studiile menționate  acoperă o plajă de o mare diversitate. Ele conţin documente din arhivele din țară și străinătate, pagini din presa vremii,  ştiri, reportaje, documentare, interviuri, pagini memorialistice ş.a. Sunt prezentate pe larg, contextul intern şi internaţional, detalii privind desfăşurarea evenimentelor, noi informaţii despre dramele trăite de românii ardeleni, din teritoriul cedat Ungariei horthiste, după  adoptarea Dictatului de la Viena, în mod deosebit din fostele județe Ciuc, Odorhei și Treiscaune, azi județele Covasna și Harghita, puncte de vedere diferite privind terminologia folosită, respectiv „dictatul de la Viena” şi „al doilea arbitraj de la Viena”, denumire neacceptată de istoricii români, întrucât prevederile tratatului nu au fost negociate, ci au fost impuse României.  Este prezentată diferenţa de raportare la acest eveniment a românilor şi ungurilor din Transilvania cedată. Viitorul volum va completa  lucrările apărute, pe această temă,   începând cu anul 1940, precum și numeroasele studii şi articole apărute în revistele de specialitate şi  în  alte publicaţii locale, regionale și naționale. De menţionat faptul că temele privind Dictatul de la Viena şi a stăpânirii regimului hortyst în Transilvania Nord-Estică fuseseră într-o mare măsură eludate de istoriografia română, la „indicaţiile Partidului” pentru a menaja „sensibilităţile maghiare”, relaţiile „dintre partidele comuniste şi muncitoreşti” şi „dintre statele socialiste”. Ca răspuns la atacurile revizioniste din străinătate şi apoi din Ungaria, a evenimentelor din Cehoslovacia, din 1968, au început să apară, timid, primele lucrări de specialitate în domeniu. Astfel, ne aducem aminte ca importante fapte editoriale, că în anul 1972, la Ed. Dacia, din Cluj, a apărut lucrarea Dictatul de la Viena, sub semnătura istoricului A. Simion, care trata contextul internaţional al impunerii Dictatului iar, la Ed. Vatra, din Târgu Mureş, în 1982, apărea lucrarea Moisei. O dată cu reluarea ofensivei revizioniste maghiare, la mijlocul deceniului al IX-lea, au mai apărut volumele ,,Biserica Românească din Nord-Vestul Ţării sub ocupaţia hortystă, 1940-1944”, la Ed. Institutului Biblic şi de Misiune al B.O.R., o adevărată surpriză în domeniu, ,,Teroarea hortisto-fascistă în nord-vestul Transilvaniei, septembrie 1940-octombrie 1944”, în Ed. Politică, ambele în 1985, sub coordonarea istoricului Mihai Fătu, care au şocat opinia publică românească prin ororile săvârşite de ocupanţi, lucrarea ,,Istoria nu face paşi înapoi sau Logica istoriei împotriva Dictatului de la Viena”, ed. Dacia Cluj-Napoca, 1985, de Olimpiu Matichescu şi culegerea de studii, coordonată de acad. Ştefan Pascu şi prof. univ. Ştefan Ştefănescu, ,,Jocul periculos al falsificării istoriei”, în 1986, precum şi alte volume semnate de mitropoliţii Antonie Plămădeală şi Nicolae Corneanu, istoricii Mihai Racoviţan, Ioan N . Ciolan, Gheorghe Bodea, Vasile T. Suciu, Ioan Puşcaş ş.a. Considerăm ca o lacună a perioadei faptul că problematica Dictatului şi a urmărilor sale a fost foarte puţin dezbătută, şi aceasta numai în cercul restrâns al specialiştilor, fără a cuprinde masa cetăţenilor, care datorită formaţiei profesionale aveau mai puţin acces la cartea de specialitate şi la informaţie. De asemenea tânăra generaţie din mediul şcolar a fost lipsită de informaţia necesară privind urmările Dictatului pentru poporul român, fapt care a făcut să fie total nepregătită pentru a reacţiona la intensa ofensivă şovină şi revizionistă maghiară în perioada imediat următoare evenimentelor din decembrie 1989.          

 

 

 

 

 

 

După decembrie 1989, pe lângă  lucrările și studiile de specialitate, deosebit de active, în spaţiul public românesc, sunt Asociaţiile Foştilor Refugiaţi (AFOR 1940-1947). La Bucureşti, istoricul Alexandru Porţeanu desfășoară o activitate notabilă în domeniul Drepturilor Omului, el însuşi fiind refugiat în perioada 1940-1947. AFOR încearcă să promoveze conceptul Marelui Refugiu Românesc și caracterul naţional unitar al acestuia. La Cluj-Napoca funcţionează Federaţia Naţională a Românilor Persecutaţi Etnic, preşedinte  fondator prof. univ. Barabu Bălan, federaţia care are filiale în principalele oraşe din Transilvania şi Banat, deosebit de active fiind cele din Timișoara, Satu Mare, Carei, Oradea ș.a. Sub egida sa apare publicaţia trimestrială „Pro Memoria 1940-1945”, revista românilor persecutaţi, refugiaţi, expulzaţi sau deportaţi din motive entice, publicaţie ajunsă la nr. 57 . De menţionat organizarea de către Federaţia Naţională a Românilor Persecutaţi  Etnic a Muzeului Naţional al Refugiaţilor din Mureşenii de Câmpie, comuna Palatca, judeţul Cluj, precum şi organizarea anuală a unor sesiuni şi simpozioane de comunicări.

Problematica Dictatului de la Viena şi a consecinţelor sale asupra românilor a constituit, și constituie,  o prioritate a cercetării şi acţiunilor desfăşurate de Centrul European de Studii Covasna-Harghita (CESCH) în parteneriat cu Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, Arhivele Naţionale, şi Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, din Sf. Gheorghe ș.a.. Studiile întocmite, articolele publicate în presa locală, regională şi centrală, expoziţiile, dezbaterile, simpozioanele şi interviurile acordate, sunt minuţios redate în cadrul anexelor menţionate. Câteva date statistice sunt însă necesare. Au fost elaborate  peste 50  de studii privind Dictatul de la Viena şi consecinţele sale pentru români în care au fost implicaţi  peste 30  de autori-cercetători proveniţi din rândul profesorilor universitari, doctorilor în ştiinţe, generalilor, teologilor, profesorilor de istorie, arhiviştilor. Alături de aceştia, la cercetarea temei şi elaborarea studiilor, şi-au adus aportul personalităţi cunoscute în breasla istoricilor şi a arhiviştilor.  Studiile au fost publicate în  cinci reviste de specialitate:  Angvstia, Sangidava, Acta Carpatica, Acta Bacoviensia  şi Pro Memoria  – în 3 volume ale colecţiei „Profesioniştii noştri”, din cadrul Editurii Eurocarpatica, în  lucrarea „Românii în dezbaterile Congresului secuiesc din 1902” și în revistele  Buletinului Ligii Cultural-Creştine „Andrei Şaguna”,  Almanahul „Grai Românesc” al Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei,  în publicaţiile  Axa, din București și în  Eroii  Neamului, din Satu Mare.

Majoritatea acestor studii vor fi  incluse  în viitorul volum intitulat Dictatul de la Viena  și consecințele sale asupra  românilor din zona Covasnei și Harghitei, volum aflat în pregătire la Editura Europcarpatica, urmând să vadă lumina tiparului, în anul 2020,  când se împlinesc 80 de ani de la impunerea de către statele fasciste europene a hotărârilor Dictatului de la Viena din 30 august 1940.

Până atunci Asociația Civică Tempora vă invită dragi sătmăreni la comemorările care vor avea loc în Satu Mare și Carei, în perioada 26-31.08.2019, dedicate Dictatului de la Viena, organizate de Centrul pentru politici locale cu sediul la Alba Iulia, filiala Carei a Asociației foștilor expulzați și refugiați români din 1940 în urma Dictatului de la Viena, Asociația ASTRA, Despărțământul „Aurel Coza” Carei, Asociația Națională a Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere din Ministerul Afacerilor Interne, filiala Satu-Mare, Muzeul Județean Satu Mare.